Nouă direcții de antrenament pentru praxisul contemplativ în coaching

Introducere

Lucrurile nu mai sunt simple în lumea de azi.

Pentru oricare dintre noi, coachi sau clienți, viața a devenit extrem de complexă.

Dar acest articol nu este despre motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, ci despre direcțiile de antrenament ale atitudinii și abilității principale ca să-i faci față.

În fața complexității, singura atitudine potrivită este cea a învățării, deschiderii și experimentării continue. De aici reiese și abilitatea principală care trebuie antrenată: prezența conștientă și activă, praxisul contemplativ.

Într-o realitate complexă și chiar haotică, lucrurile aflate în mișcare sunt multe, iar legăturile dintre ele greu de intuit.

Atitudinea de contemplare activă

Pentru un client de coaching, acest gen de mișcare browniană în care este prins poate părea chiar înspăimântător: cariera îi este afectată de nenumărați factori, viața personală și cea relațională, și toate acestea au un impact major asupra vieții interioare, asupra gândirii despre viață și paradigmelor care acum câțiva ani erau stabile, dar azi sunt puse la îndoială.

Ceea ce poate face un coach, supus și el, de altfel, aceluiași gen de mișcare browniană, este să fie prezent activ și conștient la fiecare întâlnire cu clientul, prezent atât față de universului, cât și față de universul clientului.

Cum creștem această abilitate și atitudine?

Antrenând-o în mod pragmatic.

Iată nouă direcții de antrenament:

  1. Studierea relațiilor dintre orice fel de părți (a cauzalităților, corelațiilor și a lipsei de relații)
  2. Studierea tiparelor de orice fel (în natură, în comportamentele oamenilor și cele proprii, în arhitectură și alte artefacte umane, în istorie – cronologic, etc.)
  3. Studierea ritmurilor și ciclurilor (în natură, în psihologia și fiziologia proprie, în relații și curgerea vieții)
  4. Studierea semnificațiilor (a felului în care oamenii atribuie definiții și înțelesuri)
  5. Studierea transformărilor și schimbărilor, a metamorfozelor (cum devin, se schimbă sau se transformă oamenii și lucrurile, uneori prin înlocuire, alteori dizolvare, iar alteori prin includere și transcendere)
  6. Studierea structurilor și curgerilor (a felului în care lucrurile fixe determină cursul celor mobile dar și a felului în care procesele și lucrurile aflate în mișcare sculptează structuri noi)
  7. Studierea tensiunilor (a polarităților, diferențelor de potențial care ar putea fi folosite pentru a crea tensiuni utile sau care, inconștient, generează tensiuni inutile)
  8. Studierea alinierilor (cât de bine se potrivește un lucru în mediul lui, niște organe în organism, niște părți într-un ansamblu)
  9. Studierea rezultatelor obținute din evoluția funcțiilor și scopurilor (implicite sau stabilite)

Ne putem antrena observarea și studierea tuturor acestor aspecte și astfel să devenim mai prezenți și conștienți de ele.

Astfel ne antrenăm conștientizarea complexității și prezența în mijlocul ei: acțiunea contemplativă și gândirea activă.

Exemplu de practică de antrenament

Iată o practică simplă pentru antrenarea câtorva dintre direcțiile de mai sus: stai într-o gară o zi întreagă într-un punct de observație neutru și cuprinzător. Analizează și notează-ți observațiile în legătură cu:

  • numărul de oameni la anumite momente ale zilei, pe categorii (călători, gură cască, cei care așteaptă alți călători)
  • obiceiurile tipice ale călătorilor la anumite momente ale zilei
  • orele cele mai aglomerate și cauzele pentru asta
  • chioșcurile cele mai frecventate (atractori de trafic)
  • structura demografică (tineri, bătrâni,etc.)
  • liniile de tren cele mai utilizate
  • lucrurile cel mai des cumpărate înainte de urcarea în tren și cele cel mai des cumpărate la coborârea din tren
  • felul în care anumite obiecte de mobilier stradal (bănci, chioșcuri, garduri, panouri, etc.) blochează sau facilitează curgerea oamenilor spre ieșirea/ intrarea din gară

Invitație

Ceea ce obținem în urma unui astfel de antrenament ne va folosi în toate sesiunile de coaching în care vom dat nas în nas cu complexitatea noastră și a clientului. Nu mai putem clarifica complexitatea deja de mulți ani, dar o putem înțelege și observa activ pentru a intui și descrie care îi sunt resorturile, articulațiile și punctele de inflexiune.

https://coachingfederation.ro/wp-content/uploads/2023/01/george-1.webp

Despre autor

George Bragadireanu

  • MCC

George a intrat în profesia de coaching în 2011, după 13 ani de carieră corporativă în instituții financiare multinaționale. A urmat cursurile mai multor școli internaționale de coaching și are câteva alte specializări în coaching existențial, logoterapie sau evaluări ale valorilor de leadership.

Este un susținător continuu al coaching-ului profesionist, contribuind la industria de profil prin traducerea sau finanțarea apariției unor cărți pe această temă, lansarea de aplicații pentru smartphone-uri dedicate educației managerilor despre coaching sau scriind cărți și articole. Este autorul cărții „The Leadership Spark: The New Integral Technique To Ignite Your Creative, Innovative, And Strategic Leadership” despre inovația integrală și despre modul în care cineva poate deveni creativ în actual conducerii.

Practica sa se întinde pe o perioadă de 11 ani și îi place să folosească analogia de a spune că „a ajutat un client în fiecare săptămână timp de 11 ani, șapte zile pe săptămână, o oră în fiecare zi”.

Îi place SCI-FI, jazz-ul, urmărește lansările de rachete în spațiu și flirtează cu multe sporturi, inclusiv ultramaratoane, triatlonuri și tenis.

Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.

Previous Post
Newer Post