Introducere
Ai fost vreodată prins într-o relație toxică, nesănătoasă și neproductivă? Este posibil să fi trecut prin asta la un moment dat și să te confrunți din nou în viitor. Cum te-ai simțit într-o astfel de relație? Adu-ți aminte…
Te preocupă constant, ruminând asupra dialogurilor nesfârșite în care câștigi sau pierzi dispute. Simți furie, ciudă și rușine? Aceste sentimente apar atât în relațiile personale, cât și în cele profesionale.
De cele mai multe ori, când te-ai simțit nedreptățit, ai așteptat ca cealaltă persoană să facă primul pas spre reconciliere, dar de obicei acest pas nu vine. Astfel, relația rămâne tensionată, iar ambele părți simt furie și frustrare, dezvoltând resentimente și dorințe de răzbunare.
Am experimentat și eu toate acestea, ca orice om. Așa este natura umană. Continuăm să trăim în relații toxice din cauza mândriei. Aceasta ne face să ne simțim puternici și să credem în adevărul nostru, blocând vindecarea relațiilor.
Tipuri de relații profesionale defectuoase
- Relația Menajului Nociv În Trei (Salvator-Victima-Sabotor) – co-dependențe nesănătoase
- Relația “Frați-În-Loc-De-Șef-Subaltern” – foști colegi (peer), unul ajunge șeful celuilalt și nu este respectat
- Relația Părinte-Copil – duce la micromanagement. Micromanagementul este doar o suprautilizare (de către “părinte”) a unei calități excepționale, responsabilitatea.
- Relația Competitivă – alimentată de ego și de dorința de a demonstra superioritatea pentru validarea unui “părinte iubitor”
- Relația Dependenței – un manager care se bazează excesiv pe șeful lui ca să ia decizii (relația imatură a copilăriei întârziate, a “plecării din cuib”)
- Relația de Alianță (Bisericuțe) – bazată pe interese comune, contrare colaborării lărgite (noi versus alții)
- Relația Manipulativă/ Furtul de Idei – duce la o atmosferă de neîncredere și ppierdere a siguranței psihologice
- Relația de Rivalitate Pasiv-Agresivă – evitarea colaborării directe sau sabotarea subtilă a eforturilor colegilor, tărăgănarea fără explicații solide
- Relația Mentor-Ucenic – mentorul poate ajunge să limiteze creșterea profesională a mentee-ului din dorința de a-l controla/ proteja.
Cauze ale relațiilor profesionale neproductive și nesănătoase
- Confuzii psiho-emoționale ale părților: confuzia de roluri (managementul este confundat cu parentajul), confuzia de mediu (colegii sunt confundați cu familia);
- Frica de izolare socială în mijlocul colegilor;
- Frica de a fi criticat, arătat cu degetul, dovedit incompetent;
- Frica de a nu greși, de a-ți asuma riscuri care să ducă la demitere;
- Lipsa unei viziuni clare de carieră și a unui plan de viață și muncă, cu obiective și KPI.
Condițiile de profunzime ale relațiilor nesănătoase și neproductiv
Condițiile de profunzime ale relațiilor profesionale defectuoase sunt orgoliul, mândria și designul implicit al unei companii.
Mândria poate duce la divorțuri, plecări din companii și menținerea unor relații nesatisfăcătoare doar din motive de orgoliu. Când cedăm într-o dispută, simțim că pierdem o parte din noi. Când câștigăm într-o dispută mândria ne face să ne simțim întregi și puternici. Totuși, mândria are costuri la locul de muncă, unde disputele nerezolvate afectează acționarii, clienții și reputația.
În companii, responsabilitatea rezolvării conflictelor este adesea evitată, deoarece prin definiție acestea sunt structuri create pentru a proteja acționarii de greșelile de administrare (vezi The Joint Stock Companies Act 1844 – primul document care consfințește răspunderea limitată – https://en.wikipedia.org/wiki/Joint_Stock_Companies_Act_1844). Prin această lege trecută de Parlamentul Marii Britanii în 1844, se instituia posibilitatea ca orice fondatori asociați pentru a crea un .ltd, să nu poată fi trași la răspundere pentru “greșelile” de orice fel ale companiei. Cu alte cuvinte, compania devenea o “persoană” (juridică) ce răspundea ca și companie (nu prin patronii ei) pentru orice daună către clienți, etc. Iar o astfel de structură difuzează sistemic lipsa de responsabilitate tuturor proceselor dinăuntrul său.
Relația partenerială de coaching poate fi un model de relație pozitivă
Prin natura sa și limitările sale, relația de coaching este un model de relație sănătoasă și productivă pe care clientul îl poate folosi pentru a-și re-calibra relațiile sale:
- Relația de coaching este un parteneriat între egali, iar acest lucru îi transmite subtil clientului o imagine model pentru a-și clarifica confuziilor menționate mai sus;
- Coach-ul are responsabilitatea respectării unui set de competențe și unui cod etic care împiedică posibilitatea ca această relație să se transforme într-una asemănătoare celor de mai sus;
- Coachingul are de-a face cu stabilirea unei viziuni și unor obiective ale clientului, indicându-i acestuia că orice relație poate avea un scop, un rost și o menire ce pot fi create, ele nu sunt neapărat accidentale;
- Atitudinea interogativ-reflectivă și curiozitatea ingenuă ale unui coach profesionist vor crea spațiul pentru eliberare de frici a clientului, el va învăța să își afirme astfel personalitatea mai plenar și în alte relații.
Concluzii
Cei care au o viziune clară asupra vieții lor și înțeleg contextul în care lucrează, care este de fapt structurat prin design să conducă la evitarea responsabilității, sunt mai predispuși să renunțe la ranchiună, să ierte și să ceară iertare. Aceștia văd mândria ca pe un obstacol în calea realizării viziunii lor. Ei pot schimba atmosfera dintr-o echipă prin forța compasiunii și a responsabilității personale.
În ultimii cinci ani, am învățat că succesul ca părinte, profesionist în coaching și om de afaceri vine din renunțarea la mândrie și cultivarea iertării. Dacă aș fi rămas mândru, aș fi fost falit și divorțat, iar cariera mea de coach ar fi fost ruinată.
Am o viziune clară pentru mine și familia mea: știu ce fel de soț, tată și profesionist vreau să fiu și care sunt etapele pentru a ajunge acolo. Viziunea mea implică pace interioară, echilibru și mulțumire.
Nu am avut niciodată aceste stări când am fost mândru sau când am fugit de responsabilități. Le-am avut doar când am iertat, am cerut iertare și am făcut compromisuri pentru a obține acorduri și pace.
Viața trăită astfel este mai ecologică și armonioasă decât cea dominată de mândrie și iresponsabilă, care consumă multă energie, resurse, timp, nervi și bani. Mândria și nevoia de a impune adevărul nostru au fost sursa multor conflicte și distrugeri în istoria umanității.
Despre autor
George Bragadireanu
- MCC
George a intrat în profesia de coaching în 2011, după 13 ani de carieră corporativă în instituții financiare multinaționale. A urmat cursurile mai multor școli internaționale de coaching și are câteva alte specializări în coaching existențial, logoterapie sau evaluări ale valorilor de leadership.
Este un susținător continuu al coaching-ului profesionist, contribuind la industria de profil prin traducerea sau finanțarea apariției unor cărți pe această temă, lansarea de aplicații pentru smartphone-uri dedicate educației managerilor despre coaching sau scriind cărți și articole. Este autorul cărții „The Leadership Spark: The New Integral Technique To Ignite Your Creative, Innovative, And Strategic Leadership” despre inovația integrală și despre modul în care cineva poate deveni creativ în actual conducerii.
Practica sa se întinde pe o perioadă de 11 ani și îi place să folosească analogia de a spune că „a ajutat un client în fiecare săptămână timp de 11 ani, șapte zile pe săptămână, o oră în fiecare zi”.
Îi place SCI-FI, jazz-ul, urmărește lansările de rachete în spațiu și flirtează cu multe sporturi, inclusiv ultramaratoane, triatlonuri și tenis.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.
