Diferențe și asemănări între coaching și alte profesii-suport. Expertiza coach-ului profesionist.

august 23, 2023by Mioara Soldan0
https://coachingfederation.ro/wp-content/uploads/2023/08/masterful_15-1280x533.webp

După ani buni de prezență activă în lumea coaching-ului profesionist, ți se poate întâmpla să crezi că oamenii știu deja ce este coaching-ul, cum se diferențiază această profesie de altele, ce expertiză este necesară pentru a deveni coach.

Cu alte cuvinte, ți se poate întâmpla să te lovească „blestemul cunoașterii”.

Blestemul cunoașterii” este o sintagmă pe care am auzit-o în lumea marketingului: știm că ne-a „lovit blestemul cunoașterii” atunci când povestim cu oamenii din jur despre domeniul nostru de expertiză folosind un limbaj specializat, ca și cum am fi toți cunoscători în acel domeniu sau am avea niște noțiuni pe care, din papucii expertului, le considerăm fundamentale. Și, ce să vezi? Nu suntem toți experți sau cunoscători în aceleași domenii!

Invitație la scurtă reflecție: gândește-te la ultima situație când ai prezentat unui potențial client produsul sau serviciul pe care îl oferi. Ce cuvinte ai folosit? Câte dintre ele sunt specifice ariei tale de expertiză? Ce presupuneri ai făcut atunci?
Dacă aria ta de expertiză este coaching-ul, cel mai probabil ai fost atins de „blestemul cunoașterii” dacă ai folosit cuvinte precum „prezență”, „ascultare”, „facilitarea creșterii”, „maximizarea potențialului” etc..

Cu aceste gânduri în minte și poate surprinsă de ceea ce văd și aud în legătură cu coaching-ul la nivel de neclaritate și confuzii, azi simt să scriu despre profesia noastră, așa cum se vede ea prin ochii mei.

Articolul va răspunde la două întrebări:

  1. Cum se diferențiază coaching-ul de alte profesii din domenii suport?
  2. Este coach-ul un expert? În ce? De ce anume ai nevoie pentru a deveni coach?

 

Cum se diferențiază coaching-ul de alte profesii – suport

Cuvinte care creează confuzie

Practica mea mi-a arătat că, cel mai adesea, confuzia se naște la intersecțiile dintre coaching și: (1) psihoterapie și consiliere, (2) mentorat, (3) supervizare, (4) consultanță.

Cum scopul acestui articol este de clarificare în ceea ce privește coaching-ul, voi limita expunerea la aspecte generale și definiții care, în opinia mea, sunt foarte grăitoare în evidențierea diferențelor, dar și a asemănărilor dintre aceste profesii sau practici. Iar dacă vei sesiza aspecte neclare, sper ca acest articol să deschidă o ușă a curiozității, să fie o invitație pentru a aprofunda înțelegerea specificității coaching-ului, poate prin diferență cu celelalte profesii și practici menționate, și nu numai.

ASPECTE GENERALE ȘI DEFINIȚII
COACHING

Federația Internațională de Coaching (ICF) definește coaching-ul astfel: parteneriatul cu clienții, într-un proces creativ de provocare a gândirii, care îi inspiră să-și maximizeze potențialul personal și profesional.

Scopul final al procesului de coaching îl constituie realizarea de către client a obiectivelor, aspirațiilor, ambițiilor, viselor, viziunii sale despre viață, prin generarea unor perspective noi, emergente, transformatoare cu privire la sine, la ceilalți, la modelul despre lume al clientului. Aceste noi perspective, născute în cadrul procesului de coaching ca acte de conștientizare, pot conduce clientul, aflat în acompanierea coach-ului, la noi tipare comportamentale și relaționale benefice creșterii și evoluției sale.

Relația de parteneriat implică o relație de egalitate între coach și client: coach-ul profesionist va construi împreună cu clientul său o relație de la egal la egal, altfel spus o relație în care poziționarea ierarhică, autoritară sau directivă din partea coach-ului este exclusă, conform standardelor profesionale definite de ICF.

Agenda sesiunii de coaching este întotdeauna definită de client, cu alte cuvinte, coach-ul va însoți clientul într-un dialog al cărui scop, direcție, destinație sunt alese de client. Intervențiile coach-ului profesionist sunt 100% non-directive, coach-ul nu va lucra (ca în alte profesii din domenii suport) cu un plan de intervenție definit anterior sesiunii.

,,La nivel elementar, coaching-ul este o tehnică, prin practică devine aptitudine, iar prin devotament poate deveni o formă de artă, mereu alta, mereu o oportunitate de a învăța.”

John Whitmore

PSIHOTERAPIE ȘI CONSILIERE


NOTĂ
În cele ce urmează, informațiile cu privire la psihoterapie și consiliere sunt sintetizate din materiale și publicații aparținând Conf. Univ. Dr. Irina Tănăsescu, psiholog principal în specialitățile psihologie clinică și psihologie educațională.

Psihoterapia este, la origine, metoda de tratare a unor tulburări de natură psihogenă, prin influențarea sistematică a persoanei suferinde pe baza comunicării verbale directe, desfășurată conform unor tehnici precise.

Consilierea este acțiunea prin care individul este ajutat să descopere modalități de a proceda, comportamente ce trebuie adoptate, fie în anumite situații, fie în existența și activitatea cotidiană în general. Consilierea este o intervenție psihologică ce se înscrie, după numeroși specialiști, în aria psihoterapiei, a celei de orientare cognitiv-comportamentală, deși există și opinii care îi contestă acest statut.

Psihoterapia și consilierea sunt acțiuni psihologice organizate și intenționale, bazate pe sisteme teoretice clar structurate și care presupun aplicarea sistematică a unor mijloace psihologice de influențare a comportamentului uman.

În contextul anumitor situații de viață, orice individ poate să dezvolte reacții dezadaptative ce riscă să-l scoată din zona funcționării psihice optime. Dezadaptarea, ca incapacitate de a face față unor solicitări, va fi trăită inițial ca o tulburare emoțională reactivă, legată de un anume context, dar, în lipsa unei intervenții, tabloul clinic se poate complica. Readucerea persoanei în starea de normalitate funcțională constituie domeniul în care intervine psihoterapia / consilierea ca mijloc de prevenire a bolii psihice.

Psihoterapia și consilierea ultimelor decenii și-au multiplicat direcțiile de intervenție și serviciile de ajutor, mai ales în legătură cu prevenirea bolilor psihice și cu dezvoltarea personală. Noua concepție asupra psihoterapiei / consilierii aduce în prim plan intervențiile menite să dezvolte starea de sănătate și să o prevină pe cea de boală.

Atât psihoterapia, cât și consilierea structurează intervenția similar și aceasta cuprinde în mod necesar următoarele trei secvențe:

  1. diagnostică – pe parcursul căreia terapeutul colectează informații pentru identificarea problemelor și ierarhizarea lor; trasează în linii generale procedeele de soluționare a problemelor, în directă legătură cu potențialul compensator al individului;
  2. terapeutică – în cadrul căreia acțiunea se concentrează pe conflictul sau tulburarea evidențiată, urmărindu-se: stabilirea cauzelor imediate și a factorilor de menținere a problemelor; stabilirea cauzei primare (în terapiile profunde, analitice); înlăturarea simptomelor;
  3. formativă – în care se derulează un întreg sistem de acțiuni menite să-l învețe pe individ cum să procedeze cu propriile dificultăți, tensiuni interioare și presiuni externe, astfel încât să evite sau să-și diminueze conflictele.

 D.H. Blocher (1965) consideră că diferențele dintre psihoterapie și consiliere se referă la profunzimea și intensitatea intervenției: consilierea este o intervenție mai de suprafață, care nu urmărește schimbări profunde; psihoterapia este mai profundă, mai completă și urmărește să producă schimbări semnificative în structura de personalitate. În concluzie, atât psihoterapia, cât și consilierea sunt procese de influențare interpersonală situate pe un continuum al asistenței psihologice.

 

MENTORAT

Origine: mentoratul își are originile în mitologia greacă.

Zeița Atena, zeița înțelepciunii, luase forma lui Mentor, prieten al lui Odiseu. Înainte de a porni către Troia, Odiseu i-a încredințat casa și educația fiului său, Telemah, prietenului său, Mentor. ,,Spune-i tot ce știi”, a rostit Odiseu, stabilind astfel limitele mentoratului.

 

Exemplu: limitele mentoratului

Mike Sprecklen a fost antrenorul și mentorul echipei de canotori Andy Holmes și Steve Redgrave, care au cucerit toate titlurile. ,,Ajunsesem într-un punct mort, îi învățasem tot ce știam, referitor la tehnică. Însă acest fapt deschidea posibilitatea de a merge mai departe, căci ei puteau simți lucruri pe care eu nici măcar nu le întrevedeam.”

 

Mentoratul este o relație de învățare și dezvoltare între o persoană cu experiență vastă și cineva care își dorește să se dezvolte într-un anumit domeniu. Scopul relației de mentorat este creșterea profesională și personală a mentee-ului (persoana care apelează la mentor pentru dezvoltare), prin dobândirea de abilități, cunoștințe și noi înțelegeri în acel domeniu, de la mentorul ales.

SUPERVIZARE

În esență, supervizarea există pentru a facilita dezvoltarea profesională a supervizatului, indiferent de nivelul său de experiență, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele cu clienții săi. (Ellis și Ladany, 1997).

Supervizarea este practica de a reflecta asupra propriei noastre practici prin diferite lentile.

Indiferent că domeniul la care ne raportăm (coaching, psihoterapie, consiliere etc.), supervizarea are ca scop extinderea, expandarea ”vederii” profesionistului, pentru a-și observa activitatea și a explora posibilitatea existenței unor unghiuri moarte și / sau părtiniri inconștiente.

Spre deosebire de sesiunile de coaching, unde focusul este pe client și pe cadrul acestuia de referință, supervizarea aduce o viziune expandată asupra elementelor interconectate în spațiul de coaching, care au un impact asupra activității coach-ului.

Conform Societății Britanice de Psihologie (BPS), supervizarea este un proces de „învățare continuă prin colaborare, experiență și transformare“, care se bazează pe practică și cunoștințe bazate pe cercetare. Este o relație „flexibilă“ de „încredere reciprocă, respect și integritate“, care ține cont de nevoile de învățare ale persoanei supervizate, în Ghidurile sale pentru Supervizare (BPS, 2007), este o „activitate“, un „proces“, o „relație“ și o „practică“.

CONSULTANȚĂ

Conform definiției din DEX,  consultantul este un specialist care oferă indicații, opinii, concluzii și poate face diferite lucrări care privesc specialitatea sa.

Serviciile de consultanță în management, de exemplu, asistă organizațiile publice și private pentru a-și analiza și redefini strategiile, în a-și îmbunătăți eficiența operațiunilor și a-și optimiza resursele umane și tehnologice.

Este coach-ul un expert? În ce? De ce anume ai nevoie pentru a deveni coach?

DEX-ul definește expertul astfel: persoană care posedă cunoștințe temeinice și experiență într-un anumit domeniu; specialist de mare clasă.

Este coach-ul un expert? Da, coach-ul profesionist este expert în domeniul coaching-ului.

Desigur, putem discuta despre niveluri diferite de expertiză, pe criterii de tip ani de experiență, certificări / acreditări, proiecte.

Meseria de coach este reglementată în România de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar la nivel internațional de diferite asociații profesionale, dintre care vom menționa International Coaching Federation (ICF), deoarece este reprezentativă la nivel mondial și a definit cele mai înalte standarde ale profesiei, în baza cărora sunt acreditate atât organizațiile care furnizează educația în coaching, cât și profesioniștii care își doresc o certificare în domeniu.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale evaluează coaching-ul ca specializare, iar accesul la această specializare este condiționat de absolvirea studiilor superioare de licență, plus experiență de minim 3 ani în câmpul muncii.

Codul de etică ICF subliniază importanță înțelegerii de către profesioniștii în coaching a distincțiilor dintre expertul în coaching și alți experți (profesiile și practicile menționate mai sus fiind cele cu care se creează cel mai adesea confuzii), precum și importanța pe care o are pentru client lucrul cu expertul potrivit situației sale.

Coaching-ul necesită competențe în coaching, dobândite în formări de lungă durată și educație continuă, efectuate în organizații acreditate în domeniul coaching-ului:

  • Coaching-ul este o metodă de a progresa pentru client, bazându-se pe experiența și percepțiile clientului, nu pe cunoașterea din varii domenii sau pe experiența de viață a coach-ului.
  • În cadrul unui proces de coaching, coach-ul profesionist susține clientul în realizarea obiectivelor, aspirațiilor, ambițiilor, viselor, viziunii sale despre viață și a-și depăși propriile limitări, inclusiv cele din disciplina/domeniul la care lucrează, experiența coach-ului pe disciplina respectivă nefiind relevantă.
  • Exemple de situații în care coach-ul este expertul potrivit: coach-ul lucrează cu persoane dornice să-și exploreze potențialul și să-și optimizeze performanța, lideri care se confruntă cu provocări presante, oameni care fac tranziția de la un loc de muncă la altul sau de la o industrie la alta, proprietari de afaceri hotărâți să creeze echipe și culturi performante în organizațiile lor, persoane dornice să facă o transformare a propriei mentalități printr-un proces de conștientizare și transformare a sistemului personal de valori și credințe, oameni dornici să evolueze, la nivel personal și relațional, către rezultate performante, individuale și colective.

Psihoterapia și consilierea necesită formări și competențe în domeniul psihologiei.

 Mentoratul și supervizarea necesită formări și competențe în domeniul mentee-ului, respectiv al supervizatului. Dacă vorbim despre mentorat și/sau supervizare pentru coach-i, atunci mentorul, respectiv supervizorul au nevoie de nivel înalt de expertiză în coaching plus formări de durată, efectuate în organizații acreditate să ofere formare în rolurile de mentor, respectiv supervizor pentru coach-i.

Consultanța necesită formări și competențe în domeniul pentru care este acordată consultanța. Sunt multe domenii în care se acordă consultanță, cele mai cunoscute fiind consultanța în afaceri, în management, juridică, financiară.

CONCLUZIE

Dacă ai în continuare dubii, din rolul de (potențial) client de coaching, cine este expertul care te poate susține cel mai bine în situația ta și decizi totuși să apelezi la un coach, profesionistul în coaching, care respectă și urmează Codul de Etică ICF are obligația deontologică de a te îndruma la expertul potrivit, în cazul ceea ce tu cauți este în afara expertizei sale.

Dacă ești coach, sper ca acest material să îți servească atât pentru propriile neclarități, dacă este cazul, cât și pentru a aduce mai multă claritate în dialogurile cu persoanele interesate de coaching.

https://coachingfederation.ro/wp-content/uploads/2021/07/mioara_blog.jpg

Despre autor

Mioara ȘOLDAN

MCC

Cu background de lingvist și master în psihologie clinică și diagnoză, Mioara Șoldan este în prezent ICF Master Certified Coach, mentor înregistrat în registrul ICF, coach supervisor și trainer în cadrul unor programe acreditate ICF. Susține, din aceste roluri, dezvoltarea aprofundată și creșterea continuă a specialiștilor în coaching.

Motivația continuă a Mioarei curge din credința că, prin creșterea nivelului de conștientizare la nivel individual, contribuim colectiv la evoluția umanității. Proiectele de coaching pe care le creează și implementează vizează cu precădere transformarea culturilor organizaționale și a dezvoltat, în cei 10 ani de activitate, proiecte cu companii de la foarte mici la foarte mari, organizații locale și internaționale, lucrând atât în procese de 1:1 cât și cu echipe.

”În mine locuiește un suflet de ONG-ist”, spune Mioara, care a fost Președintele ICF Romania în perioada aprilie 2021-martie 2022 și membru în Board-ul ICF România timp de 4 ani (2019-2023), contribuind cu loialitate la dezvoltarea profesia de coach, la educarea pieței din România în privința coaching-ului profesionist și la promovarea coaching-ului în comunități de business și organizații non guvernamentale

Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.

Abonează-te la newsletter

    https://coachingfederation.ro/wp-content/uploads/2022/02/logo_footer_white.png
    ICF România se poziționează în fruntea progresului local al profesiei de coach.
    office@coachingfederation.ro
    Ne găsiți si peSocial media

    Abonează-te la newsletter

      https://coachingfederation.ro/wp-content/uploads/2022/02/logo_footer_white.png
      ICF România se poziționează în fruntea progresului local al profesiei de coach.
      office@coachingfederation.ro
      Ne găsiți si peSocial media

      2023 © ICF ROMANIA. Crafted by Frame Design.

      2023 © ICF ROMANIA. Crafted by Frame Design.