Intenția în ascultare reflectă scopul sau obiectivul pe care îl avem în minte atunci când ne angajăm într-o conversație.
Conceptele filozofice care subliniază rolul intenției în ascultare au fost descrise de filozofia morală și filozofia comunicării, care oferă o perspectivă nuanțată asupra modului în care intenția influențează actul de ascultare. Iată câteva:
- Hermeneutica: Hermeneutica este o abordare filozofică care se ocupă de interpretarea textelor și a comunicării umane. Martin Heidegger și Hans-Georg Gadamer sunt doi filozofi care au contribuit semnificativ la dezvoltarea acestei discipline. În contextul ascultării, hermeneutica subliniază importanța intenției de a înțelege semnificația profundă a ceea ce spune vorbitorul.
- Etica comunicării: Etica comunicării se concentrează asupra aspectelor morale ale comunicării, inclusiv a ascultării. Un filozof notabil în acest domeniu este Jürgen Habermas. El a dezvoltat conceptul de “comunicare ideală” și a subliniat importanța intenției de a asigura o comunicare liberă și echitabilă în procesul de ascultare și discuție.
- Fenomenologia: Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei, a pus accent pe importanța conștientizării și a intenției în înțelegerea experiențelor umane. În procesul de ascultare, intenția de a observa și de a înțelege experiența interlocutorului contribuie la înțelegerea lui profundă.
- Etica dialogului: Filozoful contemporan Martin Buber a dezvoltat conceptul de “dialogic”, punând un accent deosebit pe calitatea interacțiunii umane. În contextul ascultării, intenția de a angaja un dialog autentic și respectuos este esențială pentru construirea relațiilor semnificative.
- Și, nu în ultimul rând, Ascultare activă, o abordare în care ascultătorul manifestă o intenție clară de a înțelege și de a răspunde adecvat la ceea ce spune vorbitorul. Această idee este atribuită lui Carl Rogers, un psihoterapeut și filozof al secolului XX, care a promovat ascultarea empatică și atentă ca parte a terapiei umaniste.
O intenție viciată de ascultare afectează calitatea relației și a dialogului. De exemplu:
- Critica sau judecata prealabilă: Când ascultătorul are o intenție de a critica sau judeca vorbitorul înainte de a asculta complet mesajul acestuia. Este ușor de observat atunci când coachul întrerupe prea devreme clientul sau într-un moment nepotrivit.
- Egoism: Când ascultătorul are intenția de a face conversația despre el însuși sau de a-și pune propriile nevoi și experiențe înaintea celor ale vorbitorului. Este ușor detectabilă când ascultătorul întrerupe prea des pentru a reformula (paradoxal, cu scopul de a demonstra că ascultă), pentru a da (prea multe) exemple personale, pentru a crea (prea multe) povești și metafore etc.
- Distragerea atenției: Atunci când ascultătorul are intenția de a fi prezent în altă parte, fără a acorda atenția cuvenită vorbitorului. De exemplu, un ascultător care scrie în timpul conversațiilor de coaching ceea ce spune clientul, pentru a-i reda cuvânt cu cuvânt ceea ce a spus.
- Manipularea: Când ascultătorul are intenția de a manipula sau de a influența vorbitorul într-un anumit mod. Acest tip de intenție poate submina încrederea în relație și deschiderea în comunicare. În conversațiile de coaching este ușor detectabilă atunci când ascultătorul are o miză personală în relație (de exemplu, să creeze dependență).
- Ascultarea defensivă: Atunci când ascultătorul are intenția de a se apăra sau de a contraataca în timpul unei discuții, în loc să asculte cu deschidere și să încerce să înțeleagă perspectiva vorbitorului (întâlnită într-o relație de coaching mai ales atunci când clientul se plânge coachului că procesul de coaching nu funcționează, nu-i aduce rezultate, nu-i îndeplinește așteptările etc).
- Atentia tranzactionala: Când ascultătorul acordă atenție exclusiv mesajului verbal, în detrimentul sentimentelor vorbitorului și tratează conversația tranzacțional. În acest caz, conversațiile de coaching se pot transforma într-un joc “te-am prins”, greu de dus pentru client.
- Competiția pentru vorbire: Atunci când ascultătorul are intenția de a “câștiga” discuția sau de a concura cu vorbitorul pentru a-și face auzită vocea mai puternic sau mai des decât este necesar.
Dacă intenția în conversațiile de coaching este centrată pe empatie și înțelegere, încurajare și susținere, autonomie și responsabilitate, conștientizare și repoziționare, conversațiile curg și interlocutorii se deschid. Dar pentru aceasta, întrebarea la care este util să avem un răspuns pentru noi este: “Care este nevoia mea pentru care ascult acest om, acum?”
Despre autor
Monica GRIGORIU
– MCC
Monica este un observator atent al modului în care sistemele influențează și modelează comportamentul uman. Este dedicată să susțină oamenii să înțeleagă că poziționarea în interacțiuni este simultan parte din problema și parte din soluție și că transformările mari în viață încep cu schimbări mici de înțelegere.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.
