Pentru cei care se gândesc să pornească pe drumul pregătirii și devenirii în aria de Team Coaching, câteva considerații despre o relație esențială în acest proces chiar dacă, în team coaching, clientul nostru este echipa în ansamblul ei.
În orice proces de team coaching există această relație care, discret, influențează succesul tuturor celorlalte: relația dintre team coach și sponsorul sau liderul echipei. Nu este doar o legătură formală sau o formalitate contractuală, ci un parteneriat viu, care reflectă mai multe dintre competențele de Team Coaching ale ICF. Această relație setează tonul pentru ceea ce echipa va percepe ca aliniere, siguranță și sens comun. Și va influența decisiv succesul unui proiect de Team coaching.
Relația coach–lider: o oglindă pentru echipă
ICF definește team coaching-ul ca „un proces co-creativ și reflexiv prin care coachul lucrează cu o echipă, cu dinamica și relațiile sale, pentru a o inspira să își maximizeze potențialul și să atingă scopul comun.” Dar ce înseamnă, concret, această „parteneriere” atunci când clientul nu mai este o singură persoană, ci un sistem — o echipă alcătuită din oameni, perspective și puteri diferite?
Într-un asemenea context sistemic, coachul se află într-o dublă relație: una cu echipa ca entitate unică și alta cu liderul echipei, care este simultan parte a sistemului și reprezentantul acestuia în relația cu organizația. Felul în care este construită și menținută această relație influențează direct profunzimea și sustenabilitatea procesului de coaching.
Etică și claritate – temelia încrederii
Competența 1 – Practică etică ne reamintește că rolul coachului este să navigheze cu integritate, transparență și discernământ între multiple așteptări. Sponsorul sau liderul adesea poartă presiunea rezultatelor și așteptarea unor schimbări rapide de comportament. Sarcina coachului este de a construi un acord clar și echilibrat, care onorează intențiile organizației, dar protejează integritatea procesului de coaching. Asta înseamnă să definim, încă de la început, ce este și ce nu este coachingul; să explicăm diferențele dintre team coaching, team facilitation, training sau consultanță și să clarificăm rolul fiecărui actor implicat. Și să supervizăm propria noastră angrenare în acest tip de relație pentru a nu afecta principiul de a servi clientul, adică echipa în ansamblul spu și nu agenda liderului.
Când această conversație se poartă deschis, încrederea începe să se construiască — nu doar între coach și lider, ci și în interiorul echipei, prin oglindire.
Împărțirea responsabilității – drumul către autonomie
Competența 3 – Stabilirea și menținerea acordurilor extinde această idee: coachul colaborează cu toate părțile implicate — lider, membri ai echipei, alți sponsorii, co-coach — pentru a crea acorduri clare despre proces, roluri și obiective. Un aspect esențial este modul în care ownership-ul procesului va fi împărțit între coach, lider și echipă. Scopul final al unui proces de team coaching nu este dependența, ci autonomia, ”ieșirea” naturală a coachului din sistem și preluarea cu încredere a procesului de antrenare și dezvoltare a echipei de către lider, fără sprijin și însoțire. Cel mai frumos compliment pe care un team coach îl poate primi este să audă: „Am continuat conversația și fără tine, și ceva s-a schimbat.”
Un coach priceput îl sprijină pe lider să devină proprietarul acestui proces: prin reflecție, modelarea vulnerabilității și încurajarea unei perspective sistemice asupra echipei ca entitate comună.
Încredere și siguranță – un câmp co-creat
Competența 4 – Cultivarea încrederii și siguranței ne arată că aceste condiții nu sunt create doar de coach, ci se nasc din modul în care coachul și liderul colaborează și se comportă. Când liderul își asumă deschiderea, curiozitatea și curajul de a-și explora propriul rol în sistem, echipa simte că poate face la fel. Parteneriatul devine un microcosmos al culturii dorite: un spațiu unde onestitatea și empatia pot coexista, unde oamenii pot avea opinii diferite fără teamă și unde învățarea devine mai valoroasă decât perfecțiunea.
Prezență și conștiență în întregul sistem
Un bun team coach este prezent nu doar în încăpere, ci și în câmpul relațional care îl leagă de lider și de organizație. Conform Competențelor 5 – Prezență și 6 – Ascultare activă, acest lucru presupune o atenție constantă la schimbările subtile de energie, la felul în care vocea sau comportamentul liderului influențează dinamica echipei, și o abilitate de a redirecționa dialogul către echipă atunci când e nevoie. Uneori, cea mai puternică intervenție este o simplă întrebare: „Ce observați că se întâmplă între voi, chiar acum?” — o invitație la conștiență și responsabilitate comună. Aici este interesant felul în care implicăm liderul în această etapă și transferăm către acesta capacitatea de a plasa întrebările care să ajute echipa să învețe despre ea însăși.
Parteneriatul ca spațiu de reflecție
Relația dintre coach și sponsor este, în sine, o oglindă a mentalității coachului. Competența 2 – Mentalitate de coaching subliniază importanța reflecției și a supervizării. Team coaching-ul aduce o intensitate specială, iar coachul are nevoie să își observe propriile reacții față de lider — fie ele admirație, rezistență sau frustrare — și să le aducă în spațiul de supervizare. Astfel, coachul modelează exact acea atitudine de învățare, curiozitate și umilință pe care o invită și în echipă. Pentru mine, experiența supervizării este o extraordinară ocazie să ”descarc” aceste acumulări interente și să pot rămâne obiectivă în relație cu echipa și cu sponsorul procesului, liderul ei.
De la conștiență la creștere colectivă
În final, Competențele 7 și 8 – Evocarea conștienței și facilitarea creșterii descriu esența acestui parteneriat: transformarea insight-urilor în acțiuni concrete și sustenabile. Coachul și liderul lucrează împreună pentru a transforma reflecția în comportamente, pentru a revizui regulile de colaborare, pentru a celebra progresul și a întări autonomia echipei. Când relația dintre coach și lider este solidă, amândoi devin catalizatori ai schimbării: unul din interior, celălalt din exterior. Împreună, susțin echipa să devină auto-conștientă, auto-responsabilă și rezilientă.
În loc de concluzie
Arta team coaching-ului stă în echilibrul delicat dintre neutralitate și parteneriat. Succesul unui coach nu se măsoară prin cât de mult influențează direct, ci prin cât de mult se dezvoltă liderul și echipa după ce el pleacă. Un parteneriat etic, co-creativ și autentic cu sponsorul este nu doar o bună practică, ci fundamentul transformării sistemice. Iar atunci când acest parteneriat funcționează, toată echipa simte: claritatea crește, încrederea se adâncește, iar învățarea devine o obișnuință comună.
Despre autor
Madi RĂDULESCU, MCC, ACTC
MCC, MBA, cu o experiență internațională de coaching, training și facilitare de cca 30 ani, în 14 piețe europene. Pasionată de oameni, de dezvoltarea leadershipului, urmează o carieră de coach, mentor-coach și supervizare în coaching. Pasionată de a descoperi și contribui la latura umană a managementului și dezvoltării organizațiilor, lucrează cu lideri și asistă echipe în dezvoltarea lor, scrie despre leadership și vorbeste în diferite conferințe pe subiecte asociate dezvoltării leadershipului, valorilor personale și principiilor de sănătate organizațională. Voluntar ICF din 2020. Past President ICF Romania.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.