În fiecare proces de coaching există un moment care, deși nu este mereu ușor de identificat în timp real, face diferența dintre o conversație bună și o intervenție transformatoare. Acesta este momentul asumării. Este clipa în care clientul nu doar înțelege, dar decide să se angajeze într-o schimbare. O decizie internă, nu doar rațională, ci și emoțională, de a face pași concreți spre ceea ce își dorește cu adevărat.
Asumarea este punctul de cotitură între conștientizare și acțiune. Fără el, orice clarificare, orice reflecție profundă, orice perspectivă câștigată în cadrul sesiunii rămâne în zona potențialului, dar nu devine realitate.
Asumarea – mai mult decât angajament
Este ușor să confunzi asumarea cu simplul acord: „Da, așa voi face.” Dar în coaching, asumarea este mai profundă. Ea implică:
- Recunoașterea propriei responsabilități – „Este în puterea mea să schimb lucrurile.”
- Conectarea cu scopul – „Această acțiune este aliniată cu ceea ce contează pentru mine.”
- Dispoziția de a înfrunta disconfortul – „Voi acționa, chiar dacă îmi este teamă sau e dificil.”
Acest tip de asumare presupune o aliniere între gândire, emoție și intenție. În lipsa ei, clientul poate rămâne blocat în analiză, învârtindu-se în jurul propriilor gânduri, fără să se miște în direcția dorită. Am sesizat de multe ori în practica mea că poți rata acest moment, clientul este oboist dar mulțumit cu ce a reușit până la acest moment al conversației, tu ești încântat că a făcut un pas înainte…
Rolul coachului în facilitarea asumării
Coachul nu impune, nu forțează și nu convinge. El creează un spațiu în care clientul poate ajunge să-și spună: „Aceasta este alegerea mea. Acesta este momentul meu.” Uneori acest moment vine la finalul unei sesiuni, alteori după o explorare mai lungă. Noi, în rol de coach, susținem acest proces:
- Prin întrebări de ancorare: „Ce te face să crezi că acum este momentul să faci această alegere?”
- Prin clarificarea impactului: „Ce ar deveni posibil pentru tine dacă ai face acest pas?”
- Prin explorarea barierelor: „Ce te-ar putea opri și cum alegi să gestionezi acel obstacol?”
- Prin oglindirea forței deciziei: „Ceea ce aud este o decizie importantă. Cum vrei să o onorezi?”
Alte întrebări de ghidare:
- „Ce vrei să alegi în mod conștient acum?”
- „Cum îți dai seama că ești pregătit să faci acest pas?”
- „Cum vei onora această alegere în acțiuni?”
Uneori, asumarea nu vine prin cuvinte, ci printr-o privire mai clară, o poziție a corpului care transmite decizie, o pauză plină de conștiență. În moment.
Când lipsește momentul de asumare
Fără acest moment, sesiunile de coaching pot rămâne, oricât nu ne place asta, sterile. Clientul pleacă poate inspirat, dar nu are o transformare de gândire. Există riscul ca schimbarea dorită să rămână o intenție vagă. De multe ori, lipsa asumării ferme poate arăta că:
- Tema abordată nu este conectată la motivația reală a clientului.
- Clientul nu este încă pregătit să renunțe la o anumită credință sau convingere.
- Coachul nu a creat suficientă siguranță psihologică pentru ca asumarea să apară.
- Conversația a rămas la nivel de raționamente și nu a coborât în nivelul emoțional al deciziei.
Aici intervine responsabilitatea noastră de a invita cu delicatețe, dar cu fermitate, clientul să-și revendice alegerea. Uneori, momentul de asumare nu se produce în sesiune, dar coachul poate planta semințele necesare pentru ca acesta să apară în zilele ce urmează.
Asumarea și procesul de transformare
Coachingul este, în esență, un proces de transformare care nu se produce în zona de confort. Asumarea este acea declarație internă de maturitate și curaj. Este momentul în care clientul își asumă și parcursul necesar pentru a atinge rezultatul cu tot ce presupune acesta: efort, renunțări, învățare, acțiune.
O asumare autentică nu se încheie cu „voi încerca” ci cu ceva concret, măsurabil, și asumat în timp:
- „Voi avea conversația dificilă până joi, ora 17.”
- „Îmi iau un angajament public în ședința de luni.”
- „Îmi rezerv o oră săptămânal pentru dezvoltarea abilității X.”
Momentul de asumare nu este doar un pas într-un proces. Este o afirmare de sine. Este darul pe care clientul și-l oferă pentru a merge mai aproape de cine este cu adevărat. Iar pentru coach, este un privilegiu să fie martor și susținător al acestui moment.
Despre autor
Madi RĂDULESCU, MCC, ACTC
MCC, MBA, cu o experiență internațională de coaching, training și facilitare de cca 30 ani, în 14 piețe europene. Pasionată de oameni, de dezvoltarea leadershipului, urmează o carieră de coach, mentor-coach și supervizare în coaching. Pasionată de a descoperi și contribui la latura umană a managementului și dezvoltării organizațiilor, lucrează cu lideri și asistă echipe în dezvoltarea lor, scrie despre leadership și vorbeste în diferite conferințe pe subiecte asociate dezvoltării leadershipului, valorilor personale și principiilor de sănătate organizațională. Voluntar ICF din 2020. Past President ICF Romania.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.