Îmi aduc aminte de participarea mea la primul training de certificare în coaching, undeva la începutul lui 2010… dacă mă uit în spate, am avut două motive pentru care am făcut această alegere. Aveam la momentul respectiv peste 15 ani de experiență în educație managerială, training și facilitare. Criza financiară din 2008 -2009, își făcea pe deplin prezența în România și clienții cu care lucram în mod regulat reduseseră drastic toate bugetele, iar cei care continuau să investească cât de cât în oamenii lor, alegeau 2-3 manageri pentru care voiau sesiuni de dezvoltare rapidă. Ceea ce funcționa pentru echipe și grupuri mai mari, trebuia drastic adaptat. Era nevoie de cu totul altceva, o relație de altă natura, menită să sprijine om cu om, să se adapteze la acea perioadă extrem de dificilă, încărcată de emoții, de îndoieli și de incertitudine. Așa am descoperit coaching-ul.
Deși aveam experiența unui business în industria de dezvoltare, pe măsură ce am învățat și am început să practic, am descoperit câteva aspecte fundamental diferite în legătură cu construirea businessului de coaching, al brandului personal și al felului în care coaching-ul ajunge la clienți.
1. Coaching-ul se cumpără, nu se vinde
Dacă ești manager și decizi să renunți la cariera ta managerială pentru a deveni coach, vei putea descoperi că cei care au fost în cercul tău de contacte din poziția managerială, nu vor apela neapărat la tine, în noul tău rol. Nu pentru că nu au încredere în tine ca persoană, ci pentru că nu știu cum să te abordeze și cum să se raporteze la tine, din noul rol.
Dacă vii, așa cum a fost cazul meu, din industria de training și dezvoltare, vei constata diferența majoră între a vinde servicii pentru care piața te poate compara cu alți furnizori și a obține contracte de coaching unde, pe baza specificului, în afară de posibilitatea vreunui demo sau a întâlnirilor de ”chimie personală”, este foarte greu să compare și să decidă pe baza unor criterii clare, cine este coach-ul cel mai potrivit.
De aceea afirm: coaching-ul se cumpără. Vor veni către tine oamenii care rezonează cu stilul tău (deci este nevoie să vadă undeva stilul tău – video, conferințe, opinii, interviuri), cu setul tău de valori și convingerile tale în legătură cu leadership-ul, dezvoltarea personală și profesională a celor pe care dorești să-i servești (deci este nevoie să poată afla de undeva despre acestea – website, blog, articole, prezentări în conferințe, sesiuni de practică sau sesiuni demo, prezență în comunități, acțiuni de voluntariat).
Și vor fi foarte mulți care nu vor rezona cu tine și… asta este ok.
2. Prețul nu este pentru acea oră în care stai cu clientul tău
Cei care au ales calea acreditării internaționale și respectarea standardelor de industrie, cunosc foarte bine cerința dezvoltării continue și învățarea aprofundată, pe măsură ce practica de coaching se extinde, se maturizează și se rafinează. Costurile acestor investiții sunt mari: timp, energie, efort de învățare și nu în ultimul rând, un buget considerabil. De aceea, este nevoie să te gândești la o politică de preț care să te facă accesibil însă, care să nu minimizeze valoarea a ceea ce tu investești în dezvoltarea ta personală și profesională, pentru că, ceea ce oferi în acea oră clientului tău, nu are valoarea unei ore ci valoarea a zeci și sute de ore de învățare și de practică.
3. E nevoie să fii un leader recunoscut
Un coach profesionist are nevoie să fie un lider recunoscut în comunitatea sa profesională și personală în sensul că, trebuie să fie un profesionist cu standarde etice și morale ridicate, valori clare de care oamenii să aibă nevoie și să le recunoască în viața lui, zi de zi, nu doar în momentul în care încearcă să-și plaseze serviciile. ”Walk the talk”: lucrează cu un coach, dezvoltă o practică reflectivă susținută, continuă să-ți pui propriile paradigme sub semnul întrebării și să-i inspiri pe cei din jur.
4. Contribuția ta e legată de devenire
Devenim coachi. Începem prin a ne dori să facem coaching. Ușor, ușor, înțelegem că nu este despre tehnică ci este despre conectarea reală între două ființe umane și că, este vorba despre ascultarea unei alte ființe umane. O abilitate pe care o antrenăm și care ne transformă, făcându-ne mai empatici, schimbându-ne modul de a privi oamenii și viața, în general. Devenim în timp un om mai bun. Mai profund.
Acest mare beneficiu al profesiei de coach trebuie returnat celor care ne acordă încrederea, vulnerabilitatea, timpul și banii lor pentru a-i sprijini să își parcurgă călătoria, într-un fel mai aproape de aspirațiile lor, oricare ar fi acelea. Nu cred că știm ”să devenim”de la bun început, cred că putem fi însoțiți fără judecată și fără impunere, cred că ni se pot oglindi mentalitatea și comportamentele, în așa fel încât, să putem face alegeri mai bune.
De aceea, coaching-ul nu este despre soluție la situații ci despre devenire. O parte a succesului unui coach este felul în care reușește să afirme și să traducă acest lucru pentru clienții săi, deoarece, înțelegerea acestei deveniri ține de filozofia de coaching a fiecăruia.
5. Dezvoltarea și învățarea nu se termină niciodată
Și un ultim aspect: indiferent de nivelul de acreditare obținut, dezvoltarea profesională și personală nu se încheie odată cu obținerea acestuia. Sesiunile de dezvoltare continuă, nu sunt dedicate doar acumulării de puncte pentru reînnoirea acreditărilor. Acestea sunt necesare menținerii noastre la un nivel de actualizare ridicată în privința cercetărilor, care progresează în fiecare zi în legătură cu psihologia umană, cu modalitățile de a crește impactul sesiunilor noastre, cercetările din domeniul neuroștiinței care ajută la înțelegerea ființei umane în ansamblul său.
Cred cu tărie, că asocierea și afilierea la o organizație profesională internațională este un beneficiu extraordinar pentru orice profesionist din industria coaching-ului. Este nevoie de o reglementare internațională a profesiei prin standarde puternice și riguroase și de o ghidare a fiecăruia dintre noi, pentru a avea un impact pozitiv și sustenabil.
O organizație profesională, așa cum este ICF, investește în cercetare, în identificarea, formarea și antrenarea unor profesioniști care, prin lucrările și cercetările lor, aduc noi și noi perspective în felul în care ne putem pune în serviciul clienților noștri, cu mai mare impact. Schimbul de experiență și învățarea continuă de la alți profesioniști din alte piețe, este o șansă extraordinară pentru cei care practică o meserie cu adevărat globală.
Despre autor
Madi Rădulescu
- PCC, MBA, cu o experiență internațională de coaching, training și facilitare de cca 30 ani, în 14 piețe europene. Pasionată de dezvoltarea leadershipului, urmează o carieră de coach, mentor-coach și supervizare în coaching. Pasionată de a descoperi și contribui la latura umană a managementului și dezvoltării organizațiilor, lucrează cu lideri și asistă echipe în dezvoltarea lor, scrie despre leadership și vorbeste în diferite conferințe pe subiecte asociate dezvoltării leadershipului, valorilor personale și principiilor de sănătate organizațională.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.