Recent, într-o sesiune de coaching clientul meu se oprește la un moment dat, se uită brusc la mine și spune: „Care era întrebarea? Mi-a zburat din minte…”
M-am uitat la el și-am izbucnit amândoi în râs. Întrebarea zburase și din mintea mea… Lucram de aproape doi ani împreună și pentru fiecare dintre noi era un cadru deschis, de încredere în care descopeream și învățam enorm. Am reformulat întrebarea și am continuat împreună să explorăm un subiect la care el era foarte motivat să găsească o soluție. Eram cu totul acolo, prezentă în întâlnire și totuși… parcă în mintea mea erau prea multe gânduri și procese în lucru. Și toate se derulau extrem de rapid…
Cu siguranță, ni s-a întâmplat fiecăruia cel puțin o dată. Acum însă, poate chiar mai mult ca înainte, zgomotul din gândurile noastre tinde să devină suficient de puternic încât să ne bruieze capacitatea de a fi prezenți cu totul.
Fie că suntem într-o conversație față în față la o cafea sau în fața ecranului, a fi prezent înseamnă să simți tonul și ritmul conversației, inflexiunile și intonația, energia din spatele cuvintelor. Înseamnă să auzi nu doar ceea ce este spus în cuvinte, ci și cum este spus – să auzi emoțiile și încărcătura cuvintelor. Ce anume din limbajul nonverbal pare să comunice mai mult decât este spus în cuvinte? Ce pare să contrasteze cu ceea ce a fost deja exprimat? Ce tipare încep să se contureze și cum creem mai multă conștientizare pentru client?
Ce anume produce zgomot și ne bruiază capacitatea de a asculta
În ultimii ani nu doar am vorbit despre contextul Vuca, dar l-am trait ca și realitatea noastră de zi cu zi. Schimbări rapide, incertitudine, noi reguli și restricții apărute peste noapte și apoi modificate iarăși… Dincolo de presiune din afară am avut de lucrat și cu presiunea din interior. Ne-au trecut prin minte tot felul de scenarii pe care le-am verbalizat sau nu și am avut de luptat cu propriile frici.
După doi ani, putem spune ca ne-am adaptat chiar dincolo de așteptari, însă efectul îl resimțim abia acum. Mulți dintre clienții mei antreprenori și manageri au adus în discuție dificultatea de a se putea focaliza. Indiferent sub ce denumire îl întâlnim este un fenomen pe care cercetătorii îl numesc cognitive overload, brain fog sau mental fatigue. Simplu spus, este lupta pentru a putea rămâne focalizați.
Capacitatea noastră de a asculta depinde de spațiul pe care îl avem disponibil in mintea noastră. John Sweller, psiholog educațional, profesor Emerit la University of New South Wales, a dezvoltat teoria supraîncărcării cognitive (Cognitive Load Theory, CLT)1. Când lucrăm la o problemă, în special una necunoscută, depindem de „memoria noastră de lucru” (working memory), care este foarte limitată atât în ceea ce privește capacitatea sa, cât și durata de timp în care păstrează informații. Supraîncărcarea cognitivă afectează toate aspectele performanței, inclusiv procesarea și percepția senzorială2. Scade viteza noastră de reacție și capacitatea de a ne adapta la tempo-ul conversației.
Foarte multe dintre activitățile noastre le-am putea face pe pilot automat în activitatea noastră de coaching însă, fiecare conversație este unică. Construim împreună cu clientul, iar asta solicită prezența și concentrare 100% din partea noastră. Orice “zgomot” sau distragere diminuează capacitatea “memoriei noastre de lucru”.
Fără îndoială, cel mai mare dușman al ascultării este zgomotul. Deși în noua realitate în care trăim nu putem elimina complet multitasking-ul, putem și avem toate motivele să ne protejăm capacitatea de a asculta și a rămâne focalizați. De ele depinde eficiența și impactul nostru în rolul de coach.
Care sunt câteva moduri simple, dar eficiente pentru a ne proteja capacitatea de focalizare:
1. Crează spațiu
Există grade diferite de ascultare. E nevoie de spațiu și liniște interioară ca să putem asculta fără să judecăm ceea ce e adus în conversație și să putem aduce înapoi, printr-o întrebare, acele observații fine, de nuanță. Reușim să fim prezenți cu ceilalți în măsura în care suntem prezenți cu noi înșine, cu gândurile și emoțiile noastre. Un conflict nerezolvat, o discuție încă neprocesată, întâlniri succesive fără pauză, toate crează alertă în mintea și în emoțiile noastre.
În mod paradoxal, cu cât zgomotul este mai mare în interiorul nostru, cu atât liniștea poate deveni de nesuportat… Putem simți disconfort, așa că avem nevoie să auzim ceva în fundal…
Avem nevoie să planificăm timp pentru noi, pe care să-l protejăm în program. Intervale de timp în care te focalizezi doar pe un singur lucru, fără să auzi în fundal un podcast sau zgomot, în care să te joci cu copilul tău, fără să ai telefonul în preajmă, nici măcar cât să verifici un mesaj… Un timp petrecut în natură, o plimbare cât de scurtă chiar aproape de casă sau de birou, ne poate liniști gândurile și recalibra capacitatea de a fi prezenți.
2. Dă atenție filtrelor emoționale
Capacitatea de a asculta este afectată de emoțiile noastre. Instinctiv, putem opri mental ceea ce nu vrem să auzim. Dacă ceea ce auzim se opune valorilor, cunoștințelor, convingerilor, obiceiurilor sau complexelor noastre cele mai adânc înrădăcinate, creierul nostru poate deveni suprastimulat într-o direcție care de fapt blochează ascultarea reală. Sau, dimpotrivă, când cineva spune ceea ce este complet aliniat cu convingerile, obiceiurile sau experiența noastră, gândirea noastră critică devine pasivă. Barierele noastre mentale sunt eliminate și totul este prea ușor acceptat.
În ambele situații, capacitatea noastră de a provoca gândirea clientului spre o conștientizare mai mare scade semnificativ. Un efect este randomizarea3 sau scăderea capacității de a prioritiza ceea ce este important în conversație sau chiar în contextul mai larg al activităților noastre. In echipă, efectul se vede în tendința spre micromanagement, rezolvarea taskurilor mult mai puțin importante în detrimentul celor urgente și importante.
Un timp regulat de reflecție ne crește mult eficiența și capacitatea de a asculta la un nivel din ce în ce mai profund. Scrisul ne ajută să ne clarificăm gândurile, la fel supervizarea sau un grup de mentor coaching. Toate sunt câteva moduri extrem de eficiente prin care ne putem crește capacitatea de a asculta.
3. Conectarea autentică
Măsura în care suntem prezenți în conversație cu celălalt creează un spațiu pentru încredere și conectare autentică. Întrebările bune își au sursa direct în capacitatea noastră de a asculta ceea ce este adus în conversație. Iar asta cere nu doar să fim prezenți, ci să fim prezenți cu totul.
În mod cert, contextul prezent cu schimbări atât de rapide, cere tot mai mult agilitate de a asculta. Iar asta depinde nu doar de experiență și exersare constantă, dar și de capacitatea noastră de focalizare.
Ce anume te ajută să rămâi focalizat într-un context în care zgomotul devine tot mai puternic?
Referințe
1 https://set.et-foundation.co.uk/resources/the-importance-of-cognitive-load-theory
2 Davis DHJ, Oliver M, Byrne AJ. A novel method of measuring the mental workload of anaesthetists during simulated practice. Br J Anaesth. 2009;103(5):665–9.
3 Yurko Y, Scerbo M, Prabhu A, Acker C, Stefanidis D. Higher mental workload is associated with poorer laparoscopic performance as measured by the NASA-TLX tool. Simul Healthc. 2010;5(5):267–71.
Despre autor
Cristina Dragomir, PCC
- este Professional Certified Coach (ICF) executive coach, cu o experiență de 8 ani în coaching individual și de echipă
Coordonează un program internațional de Coach Training.
Pasionată să susțină oamenii să își trăiască viața conduși de valori, atât în deciziile personale, cât și în cele profesionale.
Lucrează cu antreprenori, manageri și lideri, ajutându-i să identifice tipare de gândire limitative și să ia decizii asumate care le cresc impactul în plan personal, în echipă, afacere și comunitate. Contribuie activ la formarea unor culturi de coaching în echipe și organizații.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.
