Conexiunea dintre prezență, non-judecată și tipare

Cel mai adesea, la începutul întâlnirilor de grup, am obiceiul să lansez întrebarea: „care sunt acele aspecte asupra cărora avem nevoie să avem un acord colectiv, astfel încât să ne asigurăm un spațiu adecvat procesului de creștere și de învățare?”

Printre răspunsurile care se adună, deseori vin și acestea: prezență și non-judecată.

Două concepte care, pentru unii oamenii, sunt deja două stări integrate în a fi-ul lor, pentru alte persoane sunt „șantiere în lucru”, pentru alții sunt două noțiuni abstracte pe care, și dacă le înțeleg cognitiv, practic, nu prea știu cum să le realizeze.

La mine este „work in progress”. De ani buni și probabil pentru alți ani buni.

Contextul în care scriu astăzi despre aceste două noțiuni este în strânsă legătură cu beneficiile pe care prezența și non-judecată le generează atunci când vrei să extragi și oglindești tiparele care se manifestă într-un sistem, un instrument puternic în facilitarea procesului transformațional al clientului (clientul individual sau colectiv).

Cum-ul extragerii tiparelor implică observarea atentă a ceea ce se manifestă în aici-și-acum, colectarea datelor factuale semnificative, absența interpretării personale. Altfel spus, prezență și non-judecată.

Ce mi-am propus prin acest articol este să traduc* cele două concepte într-o formă palpabilă, comportamentală, care sper să fie cu adevărat de folos. Și pentru că uneori, ca să înțelegem un concept abstract, ne ajută să îl privim și din ceea ce NU este, vei găsi în scurtele liste de mai jos și ceea ce NU fac, nu doar ceea ce fac.

*Disclaimer: „traducerea” este personală și decurge din propriile mele experiențe.

PREZENȚA CA ABILITATE

Iată câteva dintre comportamentele mele asociate menținerii stării de prezență, manifestate în contexte orientate către creșterea calității vieții acelui sistem:

1. Telefonul, laptopul, dispozitive similare NU există pentru mine în acele momente.
2. NU mă gândesc la ce fac mai târziu sau la ce s-ar putea petrece acum în alte locuri decât cel în care mă aflu.
3. Ce ascult cu adevărat: tonul pe care se vorbește, schimbările de energie (cineva râde, mai mulți râd, cineva se răstește, altcineva vorbește foarte încet), aud vocile care predomină conversațiile, aud atitudinile din care domină conversațiile; aud cine vrea să impună un punct de vedere (prin rostirea repetată sau accentuată a unei idei); aud cine tace; aud/observ cine ar vrea să vorbească și nu își găsește locul.
4. Ce las să curgă (fără să intervin asupra): semnificația din DEX a cuvintelor; povestea povestită de client; cu alte cuvinte, conținutul.
5. Ce observ: pozițiile inițiale ale oamenilor (unde / cum stau); schimbările în pozițiile oamenilor pe parcursul conversației (o răsucire inconștientă a corpului, acoperind un coleg care într-o formă sau alta îmi e incomod); contactul vizual între anumiți participanți sau, dimpotrivă, evitarea contactului vizual; gradul de angajament în conversație (se uită pe telefoanele personale, își fac cafea, scriu în agendele personale o bună parte din timp).

NON-JUDECATA

Cum percep și practic non-judecata, în contextele de facilitare a creșterii:

1. NU poposesc asupra conținutului. Aș spune că judecata intervine atunci când nu ești de acord cu povestea celorlalți. Nu ești de acord înseamnă, de fapt, că experiența ta de viață e alta decât a vorbitorului și, în consecință, lentilele prin care vezi tu lumea sunt diferite. Dar nu e asta valabil pentru absolut noi toți? Chiar și atunci când trăim factual aceeași experiență (de exemplu, suntem la același curs), nu trăim, de fapt, fiecare, altă experiență? Conținutul este cel care atrage judecata. Judecata în bine sau în rău, dacă mi se permite exprimarea aceasta binară (umană, la capăt de linie). Judecăm și când gândim „wow, ce deșteaptă e ideea asta” și când gândim „ce proastă e ideea asta”. Ideea îți arată că operezi cu conținutul. Iar de aici, judecata curge șuvoi.
2. Aud ideile exprimate de interlocutor și nu le analizez, nu le trec prin filtrele gândirii mele. Mențin focusul pe punctele de mai sus și asta mă ține la distanță de a judeca / evalua oamenii și ideile exprimate.
3. Susțin spațiul inclusiv prin credința: este un spațiu de învățare, tot ceea ce se manifestă aici are rol de a ne susține și facilita creșterea împreună.

Cu siguranță sunt multe alte lucruri de adăugat pe această temă, iar articolul de față este doar o ușă deschisă către reflecție. Succes!

Moment de prezență: tipare în zborul unui stol de păsări

Despre autor

Mioara ȘOLDAN

– MCC

Cu background de lingvist și master în psihologie clinică și diagnoză, Mioara Șoldan este în prezent ICF Master Certified Coach, mentor înregistrat în registrul ICF, coach supervisor și trainer în cadrul unor programe acreditate ICF. Susține, din aceste roluri, dezvoltarea aprofundată și creșterea continuă a specialiștilor în coaching.

Motivația continuă a Mioarei curge din credința că, prin creșterea nivelului de conștientizare la nivel individual, contribuim colectiv la evoluția umanității. Proiectele de coaching pe care le creează și implementează vizează cu precădere transformarea culturilor organizaționale și a dezvoltat, în cei 10 ani de activitate, proiecte cu companii de la foarte mici la foarte mari, organizații locale și internaționale, lucrând atât în procese de 1:1 cât și cu echipe.

”În mine locuiește un suflet de ONG-ist”, spune Mioara, care a fost Președintele ICF Romania în perioada aprilie 2021-martie 2022 și membru în Board-ul ICF România timp de 4 ani (2019-2023), contribuind cu loialitate la dezvoltarea profesia de coach, la educarea pieței din România în privința coaching-ului profesionist și la promovarea coaching-ului în comunități de business și organizații non guvernamentale.

Punctele de vedere și opiniile exprimate în articolele invitaților, prezentate pe acest blog, aparțin autorului și nu reflectă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Federației Internaționale de Coaching (ICF). Publicarea unui articol aparținând unui invitat pe blogul ICF Romania nu echivalează cu aprobarea sau susținerea din partea ICF Romania a produselor sau serviciilor furnizate de autor.
Cei care doresc să afle mai multe despre autor sau să îl contacteze sunt invitați să o facă prin intermediul retelelor sociale, a paginilor personale sau profesionale din social media sau pe site-urile profesionale ale acestora.